Alcatuirea pranzului

Inca de demult s-a inradacinat obiceiul de a incepe pranzul cu primul fel de mancare lichid, dupa care urmeaza felul doi(cel mai consistent, hranitor) si in incheiere ceva dulce. Multi oameni iau inainte de primul fel un aperitiv. Aceasta traditie mentinuta durabil este fundamentata stiintific. Aperitivele servite inaintea pranzului, dupa cum spunea I.P. Pavlov "reprezinta un soc puternic pentru aparatul gustativ", urmarind sa determine organele digestive ca sa-si inceapa activitatea lor. Dar nu toti oamenii au nevoie de un asemenea "soc" si de aceea se poate si fara aperitive servite inaintea pranzului.
Din punct de vedere al igienei alimentatiei, aperitivul trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: 1) trebuie sa aiba un aspect atragator, pentru a trezii apetitul chiar prin infatisarea sa exterioara; 2) trebuie sa fie gustos si aromat, pentru a stimula activitatea intensa a glandelor digestive si a asigura o pregatire corespunzatoare a stomacului si intestinului pentru digestia felurilor de mancare care vor urma; 3) trebuie sa prezinte un volum mic si sa nu provoace senzatia de saturatie.

Felul intai de mancare are rolul de a stimula apetitul si activitatea glandelor digestive, de a pregatii stomacul si intestinul in vederea digerarii hranei. Cel mai bine corespund acestei sarcini bulioanele de carne, legume si zarzavaturi, pe cand supele fara carne, drese cu crupe sau faina, actioneaza mai slab.
Temperatura relativ ridicata a felului intai favorizeaza dilatarea vaselor sanguine din peretii stomacului, ducand la un aflux marit de sange la acest nivel, ceea ce la randul sau favorizeaza secretia unei cantitati mai mari de sucuri digestive.

Felul doi constituie partea esentiala a pranzului, el continand cele mai mari cantitati de substante nutritive. Felul doi trebuie sa provoace senzatia de saturatie si de aceea trebuie sa aiba un volum suficient, in functie de particularitatile individuale ale omului si de obiceiurile sale. De obicei volumul felului doi a carui baza o constituie carnea de vita, peste sau pasare, se mareste mai ales pe socoteala garniturii(cartofi sau alte legume si zarzavaturi sau produse de crupe si paste fainoase).
Pentru asimilarea hranei nu trebuie sa fie indiferent modul de asociere a diferitelor produse. In acest caz, daca o mancare de carne este consumata fara legume, proteinele din carne se asimileaza intr-o proportie nu mai mare de 70-75%, adica din cele 20 g proteine care se gasesc in 100 g de carne, organismul utilizeaza numai 14-15 grame.
Legumele favorizeaza o secretie mai buna a sucurilor digestive. Aceasta este una din cauzele pentru care este util sa se includa totdeauna in meniu legumele. Diversele salate servite la felul doi si sosurile, de obicei cu adaos de smantana, sau alta grasime joaca un rol pozitiv. Datorita grasimii hrana este retinuta un timp mai indelungat in stomac, ceea ce duce la prelungirea duratei senzatiei de saturatie (vedeti aici mai multe despre "volumul hranei si senzatia de saturatie"). Afara de aceasta, salatele din zarzavaturi proaspete imbogatesc hrana in vitamine si in saruri minerale pretioase.

Felul trei (dulce) trebuie, dupa o gama intreaga de senzatii gustative variate, determinate de consumarea hranei sarate, acre, de carne si de legume, fripte si fierte, fierbinti si reci, sa provoace inca o excitatie placuta nervilor gustativi, aceea de dulce. Datorita continutului insemnat de zahar, felul trei incetineste digestia hranei si de aceea accentueaza si prelungeste senzatia de saturatie. Fructele servite ca desert dupa pranz, accentueaza ca si mancarurile dulci, senzatiile gustative placute. Afara de aceasta, ele ofera intr-o oarecare masura posibilitatea de a potoli setea, care survine in urma afluxului de lichide(sucuri digestive) spre stomac si intestin, ceea ce duce la o pierdere de apa de catre sange. In sfarsit, in timpul mestecarii fructelor, cavitatea bucala se debaraseaza de resturile hranei consumate anterior.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 
Despre noi | Contact | Facebook | Home